Miza alegerilor. Multiplicarea modelului PNL al administrațiilor locale. Clujul își dispută cu Viena, Valencia sau Milano titlul de Capitală Europeană a Inovării. Galerie Foto – Politic

​Când Klaus Iohannis a venit la primărie, în 2000, Sibiul avea 12% șomaj și infrastructura în ruină. La 7 ani de la preluarea primăriei de către Iohannis, cu investiții de peste 100 milioane euro între 2003-2007, Sibiul devenea, alături de Luxemburg, Capitală Culturală Europeană, înregistrând în 2007, anul aderării noastre la UE, un milion de vizitatori.

Emil Boc prelua în 2004 de la Gheorghe Funar un oraș izolat economic, ale cărui singure investiții notabile fuseseră în vopsea: spoiala în roșu, galben și albastru a băncilor vechi și coșurilor de gunoi. După 16 ani, Clujul este orașul cu cea mai bună calitate a vieții din România, cu aerul cel mai curat între metropolele europene, orașul festivalurilor. Chiar în aceste zile Clujul își dispută cu Viena, Valencia sau Milano titlul de Capitală Europeană a Inovării.

Începând cu 2009, primarul Ilie Bolojan a modernizat Oradea în ciuda conducerii ostile a consiliului județean și a guvernelor PSD. A restaurat clădirile de patrimoniu, introducând Oradea, alături de Barcelona, Budapesta sau Helsinki, în rețeaua localităților Art Nouveau. Acum Oradea e un oraș european pe care dorești să îl vizitezi și în care îți place să trăiești, și, precum Cluj- Napoca, un oraș românesc care a încheiat practic tranziția.

Orașe precum Cluj-Napoca ori Oradea arată că standardele de viață occidentale, pentru care românii au plecat cu milioanele din țară, sunt posibile în interiorul granițelor. Modelul lor de dezvoltare e aplicat deja cu succes și de alte administrații liberale care demonstrează că o “contagiune” a bunei-guvernări este posibilă. Comunitățile locale nu trebuie să fie condamnate la stagnare și sărăcie de PSD. Despre asta este și programul “Reclădim România”. Începem în septembrie printr-un vot, cu fiecare oraș și județ în parte.

În urmă cu 15 – 20 de ani erau doar câteva exemple izolate de bună-guvernare, câteva puncte pe harta țării. Acum putem vorbi de un fenomen.

Rețeta

Cum de a fost posibil? În primul rând printr-un model liberal de dezvoltare a localităților în care investițiile în modernizarea infrastructurii reprezintă o parte considerabilă a bugetului, adesea de peste 40%, și prin politici prietenoase cu mediul de afaceri. Astfel, Cluj-Napoca a ajuns să fie considerată de presa internațională locul ideal pentru lansarea unui start-up în România, un “Silicon Valley al Europei”. Apoi – printr-un mix de politici de dezvoltare urbană, de digitalizare a administrației, de refacere și punere în valoare a patrimoniului cultural și istoric, de realizare a unui “culturi vii”, asociind patrimoniul restaurat cu festivaluri muzicale ori culturale, ori evenimente sportive de prim rang. Toate acestea au antrenat o reacție în lanț: noi investiții private, dezvoltarea turismului și, bineînțeles, creșterea bugetului local.

După aderarea României la Uniunea Europeană, la acest mix de politici, administrațiile PNL au adăugat atragerea fondurilor europene care au devenit instrumentul cel mai eficace al modelului liberal de dezvoltare. Cu știința scrierii și câștigării de proiecte europene, primarii PNL au completat astfel spectaculos bugetele locale. “La fiecare leu plătit de clujeni prin taxe și impozite locale, administrația locală reușește să aducă 2,5 lei din fonduri europene”, explică Emil Boc. Cu fonduri europene, primarul Ilie Bolojan modernizează Oradea, restaurează cetatea medievală și, în parte, clădirile monument istoric, Oradea derulând cea mai amplă cea mai amplă acțiune de reabilitare a clădirilor de patrimoniu din România.

“Contagiunea” binelui

Izolate la început, succesele administrațiilor locale PNL s-au propagat ca modele prin împărtășirea experienței, iar punctele de pe harta României privind bună-guvernarea locală și creșterea calității vieții s-au înmulțit.

Acum patru ani, de exemplu, când devenea primar al Reșiței, Ioan Popa își asuma o misiune dificilă: cum să readucă la viață un oraș intrat în colaps odată cu industria siderurgică? Simpla viziune a dezvoltării prin investiții fără asigurarea finanțării era, bineînțeles, o utopie. Și-a trimis la Oradea câțiva funcționari din primărie, să deprindă acolo scrierea de proiecte europene. În ultimii trei ani, Reșița a reușit să atragă 160 milioane euro, fonduri nerambursabile. Acum, primarul face o socoteală simplă: fără fondurile europene atrase i-ar fi trebuit 53 ani ca să-și finanțeze proiectele în derulare.

Modelul liberal al dezvoltării prin investiții masive a trecut de multă vreme Carpații. La Piatra Neamț, Botoșani, Suceava, Călărași sau Măgurele ponderea bugetelor de investiții și, în cadrul acestora, a fondurilor europene este semnificativă. Județe ale căror consilii sunt conduse de liberali urmează același model la Alba, Arad, Brașov, Cluj, Ilfov ori Sibiu.

Modelul de transport ecologic dezvoltat de Emil Boc la Cluj-Napoca, este acum impus prin proiecte europene la nivelul mai tuturor administrațiilor PNL. Sinaia, de exemplu, înlocuiește întreaga flotă de autobuze cu unele hibrid. Reșița, vechiul oraș industrial, va avea cea mai modernă linie de tramvai din țară. Suceava achiziționează 50 de autobuze electrice, iar Mediașul – noi troleibuze.

Modelul Sibiului de restaurare prin proiecte europene a clădirilor de patrimoniu a fost preluat de Alba Iulia la Cetatea Alba Carolina, de Deva și Râșnov care își renovează cetățile. La Oradea – este restaurată cetatea medievală și au fost reabilitate palatele și casele Art Nouveau. La Arad – Palatul Cultural și clădirea Colegiului Moise Nicoară, iar la Sinaia – Palatul Știrbey. Ideea de “patrimoniu viu” dată de festivalurile de la Sibiu și Cluj, însuflețește de acum și vechi citadele ori cetăți restaurate la Alba Iulia, Timișoara, Oradea, Râșnov sau Feldioara, iar amenajarea de succes a canalului Bega din Timișoara este sursă de inspirație pentru un “coridor verde” al Someșului în Cluj.

Miza alegerilor

Avem, de fapt, o relegitimare cât se poate de concretă a căii occidentale a României. Românii văd că discursul prooccidental nu este doar de fațadă, că binefacerile apartenenței la Uniunea Europeană se realizează la ei în oraș, în comună sau în județ, că standardele de trai occidentale la care am visat și visăm cu toții, pentru care milioane dintre români au plecat din țară, se pot împlini de-acum în interiorul granițelor țării: s-au realizat deja sau sunt pe cale să se realizeze în localități conduse de liberali. Trebuie doar un bun, modern model de dezvoltare (investiții, nu consum) și o administrație pricepută.

“Reclădim România” începe cu fiecare comună, oraș și județ în parte

Succesele de la Cluj, Alba Iulia sau Oradea, pot și chiar vor fi înmulțite și răspândite în toată țara.

Și contextul european este favorabil extinderii la nivel național a experienței dovedite de administrațiile locale ale PNL. Ponderea finanțării UE va crește exponențial în anii care vin: României îi vor reveni 80 miliarde euro prin planul de redresare și bugetul UE. Anticipând acest rezultat pozitiv al negocierilor de la Bruxelles privind redresarea economică după criza sanitară, Guvernul Orban a lansat în iulie cel mai mare plan de investiții de după 1989, “Reclădim România”. Acest plan de investiții și relansare economică este, la nivel național, ceea ce au arătat în ultimul deceniu administrațiile locale PNL: superioritatea modelului liberal bazat pe investiții asupra modelului PSD bazat pe consum. Este o șansă de eliberare a României de PSD.

Aceasta este de fapt miza alegerilor locale. Dezvoltare occidentală în baza modelului liberal al investițiilor masive, ori stagnare și subdezvoltare în vechea paradigmă a redistribuirii sărăciei prin consumul unor resurse din ce în ce mai mici, varianta PSD.

Galerie foto

Arad:

Cluj Napoca:

Palatul Moskovits Oradea:

Palatul Cultural Arad:



Reșița:



Sinaia:

Timișoara-Piața Libertății:



Sursa: hotnews.ro