Raportul privind statul de drept în România: Modificările la legile justiției au rămas în vigoare și creează incertitudine pentru funcționarea sistemului judiciar în ansamblu – Esential

În România, controversatele modificări aduse de PSD-ALDE legilor justiției în 2018 și 2019 continuă să fie în vigoare și creează incertitudine pentru funcționarea sistemului judiciar în ansamblu, notează Comisia Europeană în raportul privind statul de drept publicat miercuri. În document – care conține în special critici la adresa Secției de anchetare a magistraților – se menționează că actualul Guvern și-a exprimat dorința de a se angaja într-un dialog cu sistemul judiciar și cu partidele politice pentru a corecta măsurile controversate.

Comisia mai arată, de asemenea, că, în timp ce noul procuror șef DNA a fost numit cu avizul pozitiv al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general și șeful DIICOT au fost numiți în pofida avizului negativ al CSM.

  • “Această situație subliniază deficiențele de lungă durată evidențiate anterior de Comisie care, în contextul MCV, a recomandat necesitatea unei proceduri de numire mai robuste și mai independente, iar o sluție sustenabilă ar putea fi realizată cel mai bine cu sprijinul Comisiei de la Veneția”, se arată în raport.

Comisia Europeană a publicat miercuri primul raport privind statul de drept în UE, care evaluează patru teme principale: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru.

În ceea ce privește independența justiției în România, CE reia o parte din criticile aduse în ultimul raport MCV, în special asupra Secției speciale.

Conform sursei citate, modificările controversate aduse legilor justiției în 2018 și 2019 de către PSD-ALDE continuă să fie în vigoare și creează incertitudine pentru funcționarea sistemului de justiție în ansamblu.

Raportul arată că actualul Guvern și-a exprimat dorința de a se angaja într-un dialog cu sistemul judiciar și cu partidele politice pentru a corecta măsurile controversate și a subliniat, de asemenea, că situația politică actuală nu prevede condițiile pentru a obține un consens larg și majoritatea necesară în Parlament. Este puțin probabil că astfel de reforme vor fi făcute înainte de a avea loc noi alegeri parlamentare. Faptul că aceste modificări rămân în vigoare creează incertitudine pentru funcționarea sistemului judiciar în ansamblu și pentru independența, statutul și cariera magistraților, notează CE.

CE mai arată că Secția pentru investigarea infracțiunilor în justiție (SIIJ) rămâne la locul său, în ciuda criticilor. Actualul ministru al Justiției a început consultări cu privire la un proiect de propunere pentru desființarea SIIJ, dar atât pandemia COVID-19, cât și situația politică a împiedicat acești pași, iar SIIJ rămâne operațională, mai arată CE.

  • ”În pofida progreselor înregistrate de România în lupta anticorupţie în ultima decadă, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017 – 2018 au ridicat semne de întrebare în ceea ce priveşte sustenabilitatea reformelor anticorupţie”, mai arată CE.

Potrivit raportului, chiar dacă actualul context politic implică mai puţine dispute, instituţiile-cheie din justiție se confruntă cu provocări, cu impact asupra implementării cadrului legal şi asupra capacităţii instituţionale.

  • ”Recentele numiri în noile conduceri ale parchetelor principale ar putea deschide calea pentru continuarea eficientă a activităţii de punere sub acuzare. Totuşi, progresele în vederea amendării legislaţiei respective au fost amânate ca urmare a pandemiei de COVID-19 combinate cu apropiatele alegeri naţionale. Măsurile controversate cu impact asupra independenţei sistemului judiciar continuă să fie puse în aplicare, precum Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ce are ca sarcină exclusivă urmărirea în justiţie a infracţiunilor comise de către judecători şi procurori. Implementarea continuă a acestor măsuri sporeşte incertitudinea pentru funcţionarea sistemului de justiţie, în special prin efectul lor combinat. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot, de asemenea, afecta negativ resursele umane din interiorul sistemului de justiţie, cu implicaţii pentru eficienţa sa”, se mai arată ]n raportul citat.



Sursa: hotnews.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *